Constitutia României, precum si de Codul Deontologic al Jurnalistului, ce face parte
integranta din prezentul Statut .
2. Jurnalist este acea persoana care exercita dreptul inviolabil la libera exprimare si a
carei principala sursa de venituri este obtinuta din realizarea de produse jurnalistice – fie
ca angajat, fie independent – indiferent de domeniul mass-media în care lucreaza (presa
scrisa, audiovizual, online, etc.).
3. Profesiunea de jurnalist este recunoscuta de organizatiile profesionale, patronale si
sindicale, semnatare ale acestui Statut.
4. Rolul, conduita profesionala, drepturile si obligatiile jurnalistului sunt prevazute în
Codul Deontologic al Jurnalistului, parte integranta a acestui statut.
5. Prevederile Codului Deontologic sunt liber consimtite de jurnalistii membri ai
organizatiilor profesionale, patronale si sindicale, semnatare ale acestui statut.
6. Implementarea prevederilor prezentului statut, precum si ale Codului Deontologic cade
în sarcina organului specializat al fiecarei organizatii semnatare.
7. Unitatea de implementare poate media orice litigiu dintre jurnalist si angajator.
8. Jurnalistul are dreptul sa se adreseze unitatii de implementare în litigiile dintre el si
angajator, referitoare la exercitarea profesiei.
9. Nici una dintre prevederile statutului, ale Codului Deontologic sau ale Contractului
Colectiv de Munca nu poate fi interpretata contrar principiilor internationale privitoare la
libera exprimare.
10. Jurnalistii ce nu sunt membrii nici uneia dintre organizatiile semnatare ale
prezentului statut vor putea depune o declaratie de acceptare a prevederilor acestuia la
secretariatul Conventiei Organizatiilor de Media.
11. În egala masura, prezentul statut este deschis spre aderare tuturor organizatiilor
profesionale, patronale si sindicale ale jurnalistilor ce nu au participat la elaborarea lui,
dar care se regasesc în prevederile acestuia.
ELABORAT DE CONVENTIA ORGANIZATIILOR DE MEDIA
Prevederile prezentului Cod Deontologic sunt liber consimtite de jurnalistii membri ai
organizatiilor profesionale, patronale si sindicale, semnatare ale Statutului Jurnalistului
adoptat de catre Conventia Organizatiilor de Media, la Sinaia, în perioada 9 – 11 iulie
2004.
Aplicarea prevederilor Codului Deontologic se va realiza prin grija organelor specializate
ale fiecarei organizatii semnatare a Statutului Jurnalistului.
În cuprinsul prezentului Cod, notiunea de interes public va fi înteleasa pornind de la
urmatoarele premise:
- Orice chestiune care afecteaza viata comunitatii este de interes public. Acesta nu se
rezuma numai la aspectele politice, ci include orice alta împrejurare care prezinta interes
pentru comunitate.
- Interesul public nu priveste doar ceea ce autoritatile considera ca este de interes public.
- Modul în care functioneaza si actioneaza guvernul, autoritatile ori institutiile publice,
precum si orice alta entitate care utilizeaza bani publici sau care afecteaza interesul
comunitatii este de interes public major.
- Toate actiunile, omisiunile, gesturile si cuvintele demnitarilor, politicienilor si ale
tuturor functionarilor publici legate de exercitarea functiei lor sunt de interes public
major. Viata privata a acestora este de interes public atunci când are relevanta pentru
exercitarea functiei.
- Având în vedere contributia autoritatilor la gestionarea puterii si a serviciilor publice,
critica adusa acestora se bucura de un interes public major.
documentele internationale ratificate de România – sunt de interes public major.
1. ROLUL JURNALISTULUI
1.1. Jurnalistul este dator sa exercite dreptul inviolabil la libera exprimare în virtutea
dreptului publicului de a fi informat.
Jurnalistul se bucura de o protectie sporita în exercitarea acestui drept datorita rolului
vital, de aparator al valorilor democratice, pe care presa îl îndeplineste în societate.
1.2. Jurnalistul este dator sa caute, sa respecte si sa comunice faptele – asa cum acestea
pot fi cunoscute prin verificari rezonabile – în virtutea dreptului publicului de a fi
informat.
1.3. Jurnalistul este dator sa exprime opinii pe o baza factuala. În relatarea faptelor si a
opiniilor, jurnalistul va actiona cu buna-credinta.
1.4. Jurnalistul este dator sa semnaleze neglijenta, injustitia si abuzul de orice fel.
1.5. În demersul sau de a informa publicul, jurnalistul este dator sa reflecte societatea în
ansamblul si diversitatea ei, acordând acces în presa si opiniilor minoritare si individuale.
Publicul are dreptul sa cunoasca nu numai informatiile si ideile primite favorabil sau cu
indiferenta ori considerate inofensive, dar si pe acelea care ofenseaza, socheaza sau
deranjeaza.
Acestea sunt cerinte ale pluralismului, tolerantei si spiritului deschis, fara de care nu
exista societate democratica.
1.6. Profesia de jurnalist implica drepturi si obligatii, libertati si responsabilitati.
2. CONDUITA PROFESIONALA
2.1. Respectarea drepturilor omului
În exercitarea rolului sau de garant al democratiei, presa are datoria primordiala de a
respecta drepturile omului. Astfel :
2.1.1. Jurnalistul este dator sa respecte prezumtia de nevinovatie.
2.1.2. Jurnalistul este dator sa respecte viata privata a persoanei (inclusiv aspectele care
tin de familie, domiciliu si corespondenta). Amestecul în viata privata este permis atunci
2.1.3. Jurnalistul este dator sa tina cont de interesul legitim al minorului. El va proteja
identitatea minorilor implicati în infractiuni, ca victime sau ca autori, cu exceptia situatiei
în care interesul public cere ca acestia sa fie identificati, sau la solicitarea expresa a
parintilor sau a reprezentantilor lor legali, în vederea protejarii interesului superior al
minorului.
2.1.4. Identitatea victimelor accidentelor, calamitatilor, infractiunilor, cu precadere cele
ale agresiunilor sexuale, nu trebuie sa fie dezvaluita, cu exceptia situatiei în care exista
acordul al acestora sau când un interes public major prevaleaza. De acelasi regim
beneficiaza si persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilitati, refugiati, etc.).
2.1.5. Jurnalistul este dator sa nu discrimineze nici o persoana pe motive de rasa, etnie,
religie, sex, vârsta, orientare sexuala ori dizabilitati si sa nu instige la ura si violenta
atunci când relateaza fapte sau îsi exprima opiniile.
2.2. Regulile redactarii
2.2.1. Informatia trebuie delimitata clar de opinii. Jurnalistul va face demersuri rezonabile
în acest sens.
2.2.2. Jurnalistul va verifica informatiile în mod rezonabil înainte de a le publica si va
exprima opinii pe o baza factuala. Informatiile vadit neadevarate, sau cele despre care
jurnalistul are motive temeinice sa creada ca sunt false nu vor fi publicate.
2.2.3. În chestiunile despre care relateaza, jurnalistul trebuie sa faca eforturi pentru a
prezenta punctele de vedere ale tuturor partilor implicate.
2.2.4. Jurnalistul va respecta în redactare regulile citarii. În cazul citarii partiale a unei
persoane, jurnalistul are obligatia de a nu denatura mesajul acelei persoane.
2.3. Protectia surselor
2.3.1. Jurnalistul are obligatia de a pastra confidentialitatea acelor surse care solicita sa îsi
pastreze anonimatul sau a acelor surse a caror dezvaluire le poate pune în pericol viata,
integritatea fizica si psihica sau locul de munca.
2.4. Colectarea informatiilor
2.4.1. Jurnalistul va obtine informatii în mod deschis si transparent. Folosirea tehnicilor
speciale de investigatie este justificata atunci când exista un interes public si când
informatiile nu pot fi obtinute prin alte mijloace. Se recomanda ca utilizarea tehnicilor
speciale de investigatie sa fie mentionata explicit în momentul publicarii informatiilor.
2.1.3. Jurnalistul este dator sa tina cont de interesul legitim al minorului. El va proteja
identitatea minorilor implicati în infractiuni, ca victime sau ca autori, cu exceptia situatiei
în care interesul public cere ca acestia sa fie identificati, sau la solicitarea expresa a
parintilor sau a reprezentantilor lor legali, în vederea protejarii interesului superior al
minorului.
2.1.4. Identitatea victimelor accidentelor, calamitatilor, infractiunilor, cu precadere cele
ale agresiunilor sexuale, nu trebuie sa fie dezvaluita, cu exceptia situatiei în care exista
acordul al acestora sau când un interes public major prevaleaza. De acelasi regim
beneficiaza si persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilitati, refugiati, etc.).
2.1.5. Jurnalistul este dator sa nu discrimineze nici o persoana pe motive de rasa, etnie,
religie, sex, vârsta, orientare sexuala ori dizabilitati si sa nu instige la ura si violenta
atunci când relateaza fapte sau îsi exprima opiniile.
2.2. Regulile redactarii
2.2.1. Informatia trebuie delimitata clar de opinii. Jurnalistul va face demersuri rezonabile
în acest sens.
2.2.2. Jurnalistul va verifica informatiile în mod rezonabil înainte de a le publica si va
exprima opinii pe o baza factuala. Informatiile vadit neadevarate, sau cele despre care
jurnalistul are motive temeinice sa creada ca sunt false nu vor fi publicate.
2.2.3. În chestiunile despre care relateaza, jurnalistul trebuie sa faca eforturi pentru a
prezenta punctele de vedere ale tuturor partilor implicate.
2.2.4. Jurnalistul va respecta în redactare regulile citarii. În cazul citarii partiale a unei
persoane, jurnalistul are obligatia de a nu denatura mesajul acelei persoane.
2.3. Protectia surselor
2.3.1. Jurnalistul are obligatia de a pastra confidentialitatea acelor surse care solicita sa îsi
pastreze anonimatul sau a acelor surse a caror dezvaluire le poate pune în pericol viata,
integritatea fizica si psihica sau locul de munca.
2.4. Colectarea informatiilor
2.4.1. Jurnalistul va obtine informatii în mod deschis si transparent. Folosirea tehnicilor
speciale de investigatie este justificata atunci când exista un interes public si când
informatiile nu pot fi obtinute prin alte mijloace. Se recomanda ca utilizarea tehnicilor
speciale de investigatie sa fie mentionata explicit în momentul publicarii informatiilor.
încalcare a conduitei profesionale prevazute de Statutul Jurnalistului si de prezentul Cod
Deontologic.
Cine poate fi jurnalist:
persoanele cu statut public care castiga un venit direct/indirect(sub forma nefinanciara) de pe urma redactarilor publice ale acestora, in conformitate cu statutul jurnalistului si cu acel cod deontologic al jurnalistului; indiferent daca sunt angajate/sau nu int-o newsroom, putand fi deci si freelancer sau blogger sau redactor freelancer, conform normelor internationale privind aplicabilitatea digitizarii informatiei. Punct
